Mai sunt cateva zile, foarte putine chiar si o sa incepem scoala (eu si colegii mei de suferinta, de pretutindeni). Singurul fapt care ma impiedica sa ma bucur pe deplin e ca la mine urmeaza acum clasa a 12`a, responsabilitati marite, planuri de viitor...in rest sunt obisnuita cu ideea, chiar nu mai suportam sa ma plictisesc aiurea acasa (dupa 2 saptamani sunt convinsa ca nu voi mai recunoaste nimic din ce am scris aici, sau cel putin imi voi schimba total parerea). Pe la teve se tot anunta greva profesorilor: should I be happy?
Astazi am fost matinala, mai matinala decat in oricare alta zi din vacanta asta, m-am trezit pe la 7, pentru ca am avut de trimis ceva urgent la posta. Spre surprinderea mea, nu m-am trezit morocanoasa, ci chiar vesela, m-am inviorat repede, desi nu dormisem decat 3 ore jumatate toata noaptea. In drum spre Posta, am constatat din nou ca imi place dimineata, (aerul, lumina, oamenii)...ajunsa acolo, m-a surprins amabilitatea doamnelor, care de obicei ma priveau pe sub ochelari, cu un vadit aer de superioritate. De data asta doamna de la ghiseu chiar mi-a zambit, fapt pentru care am rasplatit-o cu aceeasi moneda.
In timp ce completam un formular, aud ganguritul unui bebelus. Ma intorc cu spatele, si vad o frumusete de bebe, care radea cu pofta (nu stiu ce il amuza asa de tare cand privea peretii) si care m-a topit, imi venea sa ma duc la el, sa-l iau in brate si sa nu-i mai dau drumul. Bucuria mea de moment, s-a cam spulberat cand am vazut ca mama lui era o fata de 15 ani, a carui tristete era direct proportionala cu veselia bebelusului. M-a trecut un fior instantaneu si am zis ca bebelusii, in cazul meu, mai pot astepta vreo 10 ani, cel putin :D
In drum spre casa, am fost aproape de un infarct atunci cand un T.I.R a trecut in viteza pe langa mine si a claxonat infiorator de tare si preluung ..dupa ce m-am dezmeticit si m-am abtinut cu greu sa nu flutur in aer degetul mijlociu pentru soferul binevoitor, am vazut in iarba un catelus de toata frumusetea cu care m-am jucat vreo 10 min :D
Ajunsa din nou acasa, mi-am luat biscuitii preferati, probabil acum o sa vad un film..ideea e ca ca sunt frumoase diminetile, iti dau impresia ca traiesti mai mult, se pot intampla atatea lucruri, aparent minuscule dar profunde in alte intelesuri. Good mornin`, folks! :P
No comments:
Post a Comment