Vrabiutza Cri

Suna ca un titlu de poveste pentru copii, poate ca asa o sa si fie, in esenta vrabiuta Cri este noua mea achizitie ca pet :|
Intoarsa ieri de la liceu, imi faceam plimbarea obisnuita cu Happy, catelusa mea. In fata mea era un caine al nimanui de pe la bloc, caruia ii mai dau eu sa manance de obicei si care de data asta nu s-a sinchisit sa vina la mine. M-am uitat cu atentie la el, si am observat ca se juca cu ceva, foarte incantat! Dadea cu laba in el, lua in gura, apoi lasa jos, and so on. Initial am crezut ca e o mingiuta sau ceva de genul asta, ca sa constat apoi ca acea chestie misca. Si am vazut ca era o vrabiuta ranita, care nu mai putea sa zboare.
M-am dus in viteza la caine, l-am dat la o parte (cu multe riscuri, i know), si am luat una bucata vrabiuta speriata si ranita si am dus-o in casa. Am pus-o intr-o cutie si am lasat-o sa se linisteasca o vreme. Dupa 15 minute de stat cuminte si zgribulita in cutie, a sarit din ea si a inceput sa topaie speriata pe jos, si s-a ascuns sub pat. A fost un adevarat chin sa o scot de acolo, dar am reusit in final, cu ajutorul cuiva!
Anyway, the poor thing nu poate sa zboare, are o aripa lovita, dar macar poate sa topaie! Eu sper sa se faca bine ca sa ii dau drumul si sa traiasca fericita pana la adanci batraneti! Deocamdata isi face de cap in dormitor, i-am amenajat un spatiu unde sa poata topai in voie si sa nu se simta sechestrata..prea mult! Si da, am botezat-o Cri :D
To be continued..Noapte buna, copii!