Lectura de seara

Acum vreo 2-3 saptamani, in drum spre facultate, o carte de la chioscul de ziare mi-a zambit: " Femeia sfasiata " de Simone de Beauvoir. Imi placea despre tanti asta, titlul suna emo si pe gustul meu asa ca am zis ca i must have it. Am ales bine. Am terminat cartea in doua zile, am stat incordata, emotionata si furioasa tot timpul cat am citit-o ( e un dar de al meu sa ma transpun atat de bine in pielea personajelor ).

Cartea e formata din 3 nuvele, povestile de viata si iubire a 3 femei. Cuprind cam tot pachetul emotional: femeia inselata, femeia batrana, mama ranita etc. Cel mai mult m-a frapat cea de-a doua nuvela, in care protagonista era inselata, stia asta si alegea sa traiasca cu o asemenea povara, doar de teama de a nu-l pierde pe cel drag. Mai multe detalii nu dau, ca sa le descoperiti singuri/singure.

Intr-o discutie ulterioara cu Cintia, am ajuns amandoua la concluzia ca scrisul e prea original iar emotiile transmise sunt prea puternice ca sa nu fie inspirate din viata reala a scriitoarei. Cautand pe net, am aflat si raspunsul. Mai jos o poveste frumoasa si celebra de iubire, dintre doi scriitori de valoare:

" Cand s-au cunoscut de Beauvoir avea 21 iar Sarte 24. Erau studenti la Filosofie, pregatindu-se amandoi pentru lucrarea de licenta. El era uratel dar exuberant, un copil-minune tipic, pe cale sa ia conducerea unei miscari spirituale de proportii. Ea era frumoasa, sclipitoare si ambitioasa.

La examenul final el s-a clasat primul si ea a doua, desi examinatorii au cazut de acord ca ea a fost mai bine pregatita si, pe langa aceasta, cea mai tanara candidata care a primit vreodata acest titlu. Dar Sartre era irezstibil cu excesul sau de entuziasm tineresc, ingenios si exuberant. Asa l-a gasit si de Beauvoir iar cei doi au inceput o relatie care avea sa dureze pentru tot restul vietilor lor.

Au convenit inca de la inceput ca legatura lor sa tina 2 ani, dupa care, daca amandoi doreau, puteau sa se vada mai departe, fara a avea insa o relatie exclusiva. Ceea ce s-a si intamplat. Au continuat o relatie de mare productivitate intelectuala, cu un schimb de idei bogat dar fara obligatia loialitatii.

"Pactul" care a pus bazele relatiei lor a fost intocmit inca de cand s-au cunoscut, in 1929, si l-au respectat toata viata. Amandoi erau liberi sa aiba alte relatii. Ceea ce isi promisesera, in schimb, a fost sinceritatea totala. Anularea oricarei infidelitati in schimbul unei transparente absolute. Pentru ca stiau ca vor gasi intelegere la celalalt, cei doi nu se vor minti niciodata, asa cum observau ca fac multe cupluri casatorite.

Sounds like a plan. Dar ce ne facem cu punerea in practica? Dupa moartea lui Simone de Beauvoir, in aprilie 1986, presa s-a napustit asupra paginilor de jurnal si corespondenta pentru a afla adevarul despre acest cuplu care a jonglat cu libertinajul si loialitatea timp de mai bine de 30 de ani. Asa cum reiese mai ales din scrisorile ei catre el, se pare ca el a fost cel care s-a bucurat mai mult de avantajele pactului. Gelozia, dorul si nevoia de siguranta au chinuit-o de multe ori pe de Beauvoir, care nu era deloc straina de sentimentul de dependenta fata de Sartre. "
articol preluat de aici

Anyway, sa cititi cartea, se merita.
O pun la bataie ( adicatelea ofer spre imprumut ) amatorilor.