Putin mai devreme am fost cu Happy afara la plimbarica de seara. In fata blocului era un puppy, pui de pechinez, care mi-a amintit perfect de Happy cand era mica. M-am inmuiat toata, mai ales ca era si super jucaus.
Ce m-a enervat a fost faptul ca era tinut in lesa, si tarat de colo de un copil la vreo 2 ani de zile. Iar parintii radeau de mama focului auzind puiul scheunand si pe copilul lor razand in timp ce il calca pe coada, si il tragea in toate partile. Desi imi venea sa le zic multe, m-am abtinut, mi-am luat-o pe Happy in brate si am urcat. Ce incompetenti!
1 comment:
Pe viitor sa nu te mai abtii. Altfel or sa fie din ce in ce mai multi caini calcati pe coada, loviti in burta sau omorati cu pietre.
Si nu numai...
Post a Comment