Dupa cum ziceam, am fost la teatru. M-am si intors, intre timp. Da, sunt la fel de dezamagita, aceiasi idioti si-au facut simtita prezenta. De data asta insa, nu s-au limitat doar la a rade si a vorbi incontinuu, ci au inceput sa asculte manele la mult prea minunatele lor telefoane. Ce nu inteleg e ca nimeni nu le zice nimic, adica cei de la conducerea salii de spectacole, directorul sau administratorul. In felul asta ii determina pe cei cu adevarat interesati sa nu mai vina si altadata.
Actorii, actori. Oamenii si-au dus treaba la final, facand abstractie de cei din sala, desi nu vreau sa-mi imaginez ce au simtit cand au vazut atata tzaranet pe metru patrat. Piesa mi-a placut, actorii la fel: tineri, draguti. In special cel care l-a interpretat pe Chiriac. Nu e pentru prima oara cand observ ca am o slabiciune pentru studentii la teatru..ow well..
Once again: nu trebuie sa ma mai duc niciodata la teatru in Urziceni!
P.S (fara nicio legatura cu ce am scris mai sus) : Trebuie sa invat sa ma abtin. Asa, pentru binele meu.. :|
No comments:
Post a Comment