Inca nu am puterea necesara sa scriu despre evenimentul tragic care s-a intamplat duminica, s-a continuat in zilele urmatoare, si va avea rasunet mereu in sufletele a catorva dintre noi. Nu vreau nici sa ma intristez din nou, data fiind ora tarzie, asa ca o sa imi pastrez rezervele sufletesti pentru perioada in care ma voi simti suficient de tare, incat sa relatez...
Acum, ca de obicei, e o ora tarzie, eu nu am somn din milioane de motive. In mod surprinzator e joi, iar eu sunt acasa. M-am indurat cu chiu cu vai, sa lipsesc maine de la cursuri, si sa ma lafai o noapte in plus, in cearsafurile patului de acasa...
Si totusi, am constatat ca mai bine dorm cand sunt la Bucuresti. Somnul ma ia mult mai usor. Cand ajung acasa, nu-mi vine sa ma dezlipesc de pc, iar patul parca imi e strain, nu am loc...probabil pentru asta tot Greta e de vina...m-am obisnuit sa dorm cuibarita langa ea... acum nici macar nu mai tresar cand mai vorbeste in somn.. :)
As vrea sa scriu atat de multe, dar oboseala acumulata in ultimele zile isi spune cuvantul, iar ideile mi se invalmasesc fara sens in minte... Poate ca inca nu sunt pregatita...
Off. Macar putin.
No comments:
Post a Comment