Wednesday, September 19, 2007
Emo.
In seara asta am fost mai sensibila decat de obicei din mai multe motive:
1). e perioada aia a lunii cand trec atat de usor de la Sweetie Pie la Really Bitch;
2). am purtat o discutie cu si despre iubire, cu o prietena si mi-am dat seama cat de mult m-am schimbat in ultimii ani...
3). am ascultat o meldoie care mi-a inmuiat inima si picioarele in egala masura ( Faultline feat Chris Martin - "Your love means everything" ).
Si pornind de la melodia asta, mi-am amintit ca am auzit-o prima oara in coloana sonora a filmului "Legaturi bolnavicioase", si care m-a obsedat atat de mult timp...
Mi-am amintit scena de deschidere la care am plans, fara sa stiu ce si cum sta treaba...iar melodia asta a fost perfecta pentru a nuanta acea scena si starea mea de spirit de moment...
Filmul asta a fost o porcarie pentru multi, dar mie personal mi-a placut..l-am vazut de 4 ori intr-o luna, m-a pus pe ganduri..dar nu din alea perverse..( da, oricum eram constienta ca o iubesc pe Greta mai mult decat ar trebui...iar frate-miu, e frate-miu, for fucks sake!!! ).
Off-topic, un anume si nu oarecare cineva, mi-a spus ca ma identifica cu personajul principal, cu Kiki...si repet, nu in tema de baza a filmului, ci prin atitudine, comportament si conceptii despre iubire...La momentul respectiv, desi imi placea tipa si rolul ei, m-am simtit putin ofensata dar de abia acum ..dupa cativa ani..care nu sunt chiar atat de multi, imi dau seama ca a avut dreptate..( I`m just a little runnaway, so fuckin` confused. All the time).
Pana nu demult eram ok cu modul meu zapacit de a fi...aiurita, copilaroasa, dezordonata si fara pic de rabdare...dar cu cat inaintez si traiesc din acest laitmotiv al tuturor, "Viata", imi dau seama ca pana si trasaturile mele de baza, le las usor in urma. Sa fie maturizare? Sa fie faptul ca ma plictisesc atat de repede si de tot incat m-am saturat si de mine...?
Mi-e teama de ce va urma ...
Sunt doar pe jumatate pregatita sa renunt la casa mea, la camera mea roz, si la cea portocalie, la maimutoii de plus...nu e sfarsitul lumii, si nu e asta motivul pentru care simt ca m-am schimbat si ca ma doare sa vad ca nu mai am rasul nebunesc de altadata...
Dar deh, tout c`est histoire ! Sunt impacata cu ideea ca tot ce a fost mai frumos din mine am daruit..pe loc si fara regrete!...
Prepared for the new me..
O sa dorm si o sa uit tot. Yup yup..
P.S: daca nu stiati melodia, ascultati-o..pe bune, se merita!
...plina de culoare in propriul film alb-negru...worthless! ...
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment