Vama veche...

In ultimii ani, si cu precadere anul asta, se pare ca Vama Veche a devenit subiect de discutie de interes general. Vorbesc despre Vama pustii de generala, lumea la piata, noi la liceu, profesorii...etc.
E curios cum pana si baba de la 4 a auzit de "destrabalarile" si nenorocirile care se petrec acolo. Si banuiesc ca toata lumea a vazut la teve sau pe net cel putin un reportaj sau un filmulet aproape apocaliptic, care sa redea astfel de imagini.
Eu personal nu am fost niciodata in Vama. Pana acum 2 ani, nici nu stiam mare lucru despre ea. Mai vedeam pe la televizor aceleasi reportaje realizate de 1 mai pe plaja, in care aratau multa lume beata, nu`sh ce pagube provocate, chestii menite sa te faca sa dai din cap dezaprobator si sa te intrebi "pana unde se va ajunge, maica, cu lumea asta?!".
Mai mica fiind, a fost usor sa ma las influentata de ceea ce vedeam si sa imi formez o oarecare imagine. Singura chestie ce imi placea referitor la Vama, era formatia cu acelasi nume. Nu eram o mare fana, nu cunosteam decat melodiile mai populare care se difuzau la radio sau la tv.
Apoi o intamplare a facut sa vad mai demult la statusul cuiva un vers din melodia "Vama Veche". Apoi am ascultat melodia de care m-am indragostit pe loc. Si mi-am dat seama ca daca un loc atat de blamat ca ala, poate sa nasca astfel de trairi (ca in versurile melodiei) in multi oameni, atunci poate ca nu e chiar atat de rau...
Si am inceput sa vorbesc cu persoane care mi-au descris Vama Veche prin ochii lor, si mi-a placut ceea ce am auzit. Am avut o perioada in care chiar imi doream neaparat sa ajung si eu acolo, sa ma conving ca e ceva special. Poate ca din perspectiva unora, e o porcarie sa te duci intr-un loc doar pentru ca e controversat sau din curiozitate, dar pe atunci as fi plecat incarcata de cele mai ok sentimente. (sumthin` like: vreau, vreau, vreau! vreau!!!)
Acum nu mai sunt atat de convinsa, adica nu mai am inversunarea de altadata in care poate ca as fi dat orice doar sa vad Vama o data, insa in mine a ramas dorinta sa o vizitez candva. De dragul a ce a fost ea odata, de dragul cantecului, de dragul lui...
Si ce m-a determinat pe mine de fapt sa scriu postul asta este profa` de latina, care pe langa faptul ca pentru mine e una din cele mai tari persoane pe care le cunosc, este o vamaioata infocata, inca din anii 80 de cand se duce mereu. Din una in alta, am atins azi si subiectul asta, plecand de la faptul ca un coleg critica "ce se petrece acolo" pe baza a ceea ce vazuse la televizor.
Si a urmat una dintre cele mai frumoase ore. Profa` ne-a descris, din viziunea ei subiectiva si aproape poetica, cum vede si ce inseamna pentru ea Vama. Si inseamna multe, atat de multe...e aceeasi Vama regasita in versurile melodiei. Mi-a placut definitia: "Vama nu e ceva concret, Vama e o stare de spirit. Daca ii prinzi esenta, atunci o sa intelegi. Daca nu, ramai la ideea a ceea ce vezi in stanga si in dreapta, incapabil sa te autodepasesti".

Acestea fiind spuse, si parerile inca fiind impartite, mie personal nu-mi pasa. Imi place sa cred totusi in nispul ce zgarie lin si in marea amara...