Saturday, June 25, 2011

Meant to be.


Suflete pereche. Mitul androginului. Jumătăți incomplete. Tot unitar... iubirea presupune muncă de echipă, în mod clar. Oricât de grozav ai fi, nu va fi niciodată de ajuns să te iubești doar pe tine.
În copilărie toți visam la prinți și zâne din povești. Și eram convinși că există suflete pereche. Acum, vorba cântecului: soulmates - well, that`s a big word. Ajungi să încetezi să te gândești la cai verzi pe pereți și să realizezi că nu există perfecțiune ci doar omul potrivit, în locul și momentul potrivit.

O singură mare iubire toată viața? Greu de spus. Cred că ține de capacitatea de adaptare a fiecăruia. E normal să fii dărâmat după o despărțire, pentru că simți că se rupe fizic ceva din tine. Însă cheia e să te recompui.. devii din nou o jumătate care are nevoie de o alta pentru a reveni la " normal ". Cu puțină tărie și noroc, reușești să zâmbești după un șut aplicat în partea dorsală și o iei de la capăt.

Plus că nu mai trăim vremurile în care să avem timp sa ne plângem prea mult de milă. Nu e corect dar a devenit ceva normal să îți iei țepe constant, să te dai cu capul de pereți, să simți că ți s-a luat de tot. Secretul fericirii e să fii tu împăcat cu tine în primul rând , pentru a-i insufla și celuilalt siguranță și încredere. Nu de alta, dar nu cred că spune nimeni: " Doamne, îl iubesc pentru că e atât de frustrat și nesigur..". Nu degeaba a spus G. Marquez că e bine să zâmbești în fiecare zi pentru că nu se știe cine s-ar putea îndrăgosti de zâmbetul tau. Perfect de acord, să rânjești e vital.

Așadar, în sunet de marș al inimilor, haideți să ne bucuram de vară, de tinerețe, de fluturașii din stomac și de noile începuturi. O să zâmbesc pentru voi, promit :)

Sunday, June 19, 2011

:)



O melodie superba..

Sunday, June 12, 2011

Pe scurt

Cred că sunt mai fericita ca niciodată că a venit vara. Vorba lu` Topârceanu: " după atâta frig şi ceaţă iar se arată soarele ". Deocamdată sunt la stadiul în care pierd serile prin parcuri şi mă bucur din plin de mirosul de tei.

Sunt un pic dată peste cap pentru că aveam planuri serioase pentru concediul din vara asta. Mi-aş fi dorit o escapadă la mare, apoi câteva zile în Paris, cu Cintiuţa mea. A cam picat totul, dar cred că am luat decizia înţeleaptă când am decis să mă implic într-un nou proiect cu jobul. Aşa că peste o lună o să plec în training în afară pentru o perioadă şi sper să fie ok.

Nu am să insist pe tema asta pentru că deşi am toată susţinerea din partea celor dragi, am un mare gol în stomac la gândul asta. Deja mi-e dor..
În curând va veni pe lume Maia, cea de-a doua nepoţică a mea, surioara Sarei. De abia aştept să îmi strâng în braţele bebele ştrumf şi apoi să plimb fetiţele în parc. :)

Aşadar, eu întâmpin vara cu braţele deschise şi cu o nouă melodie de suflet. Vă pup!

Thursday, June 02, 2011

Sara knows best





Că tot a fost ziua copilului m-am gândit să postez câteva poze cu păpușa mea. Dacă înainte doar se uita fascinată atunci când cineva se machia și aranja, acum are glas și tărie și își cere drepturile. :)
La mulți ani, copil frumos!