Singing in the rain :D

Dupa o saptamana destul de agitata la scoala, pot sa zic ca am avut un week-end placut! Am stat linistita acasa, cu familia. Avand in vedere ca a fost ziua lui tata, am fost toti acasa..e placut sa fii din nou cea mai mica si mai rasfatata dintre toti..sa se treaca peste faptul ca ai crescut si ca ai problemele tale. Intre ai tai, vei ramane acelasi mereu, pentru totdeauna! In cazul meu, mezina :)
Azi am iesit cu cateva prietene sa ne plimbam! Si ne-am plimbat...ajungand in locuri destul de departe de casa, netinand cont de norii care deveneau din ce in mai amenintatori! Asa ca la un moment dat, a inceput sa ploua, o ploaie torentiala si rece...pe moment am panicat (eram destul de departe de casa, dupa cum am spus), pe urma ne-am dat seama ca situatia e chiar frumoasa! Am inceput sa alergam prin ploaie si sa radem, era o nebunie pe care ne-o permiteam. Ce mai contau privirile ciudate ale oamenilor din jurul nostru? Cateodata e nevoie si de asa ceva...
Romantic, nu? :D Bineinteles ca ai mei n-au fost de aceeasi parere, asa ca acum trebuie sa am grija sa nu racesc! In caz contrar, i`m dead! Dar pana la urma cui ii pasa? Singiiing in the raaaain...

Eu si un caine chinuit :))

Blonda? Not anymore :P

Happy day ^^

Azi a fost una dintre cele mai frumoase zi din viata mea! De mult nu m-am mai simtit asa bine, nu am mai ras cu gura pana la urechi ca acum! Yee :) Chiar daca a plouat, si initial se anunta o zi posomarata, in final a iesit bine..si inca nu s-a terminat!
Am fost incantata in primul rand ca noul meu look a prins bine! Pupicuri, exclamatii, priviri piezise (de care sunt cea mai satisfacuta :D ), si lista poate continua. Deliciul zilei a fost si va ramane pentru o perioada de 6 luni, Helene. Fiind intr-o clasa a carei limba de baza este franceza, liceul nostru a invitat o tanara de 23 de ani, frantuzoaica get-beget (nu vorbeste decat franceza), alaturi de care sa ne imbunatatim dictia, vocabularul, cultura. Nu ma asteptam sa imi placa atat de mult! Draguta, naturala, zapacita, mereu cu zambetul pe buze, imbracata ca o pustoaica (e maritata, pacat :P ) a fascinat intreaga clasa.
Ora a zburat repede, asa ca la sfarsitul ei am fost sa o invit, eu cu cateva prietene sa iesim la un suc si sa ii aratam orasul! A acceptat incantata! So like, cateva ore: ne-am plimbat peste tot, am colindat magazinele, am vorbit franceza :D , am papat prajituri , am ras, am facut poze..a fost totul perfect, I guess!
Nu stiu cati or sa imi inteleaga insufletirea, dar e justificata avand in vedere ca franceza ma pasioneaza de mic copil si dintotdeauna mi-am dorit sa am sansa sa vorbesc cu un nativ! Emotii au fost destule, si nu credeam ca o sa ma descurc, dar in final m-a declarat cea mai vorbareata, ceea ce cred eu..a fost de bine! (boys, behave!). Orele cu ea or sa fie o adevarata placere..can`t wait! Bonheur, bonheur..

Later edit: normal ca trebuia sa se intample ceva in seara asta, care sa ma dea peste cap! But I don`t give up!

Is the first day of the rest of my life!

Destul de ocupata in ultima vreme, si e de abia inceputul! Dupa aproape o saptamana de scoala, ma simt ok, m-am obisnuit si cu programul redus de somn, can`t believe it! Mari noutati nu sunt, si daca sunt...nu cred ca intereseaza pe nimeni ce profi si materii noi mai am! Nici pe mine nu ma intereseaza atat de mult :P (yeah, right).
De azi am decis sa ma schimb! Sa renunt la starile de tristete care ma invaluiau din cand in cand (nu conteaza de ce) si sa redevin eu! So like, m-am gandit sa fac ceva pentru mine, si primul lucru care mi-a trecut prin minte, dupa ce mi-am limpezit gandurile, a fost o schimbare de look! :D Asa ca azi m-am dus insufletita la un coafor si am renuntat la podoaba mea capilara blonda, adoptand stilul natural care ma prinde mai bine, I guess ( Adica un saten/ciocolatiu ). Poate o sa pun si niste poze dar asta mai tarziu!

P.S: Profa de geografie nu mai are de ce sa se simta amenintanta de "blonda din ultima banca"..blonda nu mai exista..si nici ce a fost ea candva ;)

Pe locuri...fiti gata...start clasa 12`a!!

E destul de tarziu si cum maine am ore de dimineata ar trebui sa ma culc mai devreme, dar pur si simplu nu pot..si prefer sa pierd vremea pe net, decat sa incerc sa disting tavanul prin intuneric. Ma uitam mai devreme in lista mea de mess, si toti colegii mei atat de clasa cat si de promotie(printre care si eu), au statusuri tragice: omg, suntem a 12`a! o sa murim!
Nu stiu ce asteptari o sa am anul asta de la scoala, de la profesori..insa stiu ca am foarte multe de la mine! Asa ca o sa incerc sa fiu ambitioasa si sa fac tot ce imi propun! Si cum de obicei demarez anumite proiecte cu optimism, sa zicem ca sper sa imi si iasa!
Am incercat sa imi petrec ultima zi de vacanta, intr-o maniera placuta: m-am trezit pe la 8, am pierdut vremea in fata tv`ului, apoi m-am plimbat ore intregi cu cea mai buna prietena , am facut cumparaturi si ne-am binedispus...putin mai tarziu mi-am dat seama ca un film siropos intr-o zi de duminica nu face bine starii de spirit (pe mine cel putin ma deprima in ultimul hal). Asa ca pana catre finalul serii, am stat si m-am gandit la toate lucururile posibile si imposibile, mi-am amintit lucruri frumoase si mai putin frumoase, am meditat (yes, i can do it), si in final am ajuns la concluzia ca cea mai buna "prietena" a mea in situatiii de genul asta e ciocolata.
Muzica ritmata, volum maxim si cioco sunt ideale intr-o perioada zbuciumata, si mai ales intr-o zi de duminica. Noi, fetele, stim! ;) Si acum la nani, maine va fi o zi luungaaa..

C`est fini!

Gata vacanta! De luni incepem oficial scoala! Ata ete, trebuia sa vina odata si odata si clipa asta! Aseara am fost la majoratul uneor prietene (gemene), care a capatat proportii si a devenit din majorat un fel de ultim party inainte de inceperea scolii! Ce mi-a placut cel mai mult din toata seara, a fost la 00:00 cand au adus tortul...a fost ceva dublu: sa vezi doua torturi la fel, doua fete care sufla in acelasi timp, ceva ciudat si dulce same time. (da, baieti..puteti sa ma invidiati pentru ca fetele sunt si frumoase foc :D ).
La multi ani fetelor! Sa trecem cu bine peste anul asta si dupa cum ziceam si aseara "altadata, altadata, o s-o facem si mai lata!!" ;)

"Stii ca..."

E ciudat cum o seara linistita alaturi de prieteni in oras te poate face la un moment dat sa zambesti trist! E ciudat cum nu e nevoie decat de o fractiune de secunda si o singura privire care sa te faca sa realizezi ca tot ce sperasei pana atunci e degeaba! E ciudat cum amintirile dor si fac sa vibreze in tine acea parte pe care ai crezut-o moarta! Si totusi, stii ca...

Just another day?

Mai sunt cateva zile, foarte putine chiar si o sa incepem scoala (eu si colegii mei de suferinta, de pretutindeni). Singurul fapt care ma impiedica sa ma bucur pe deplin e ca la mine urmeaza acum clasa a 12`a, responsabilitati marite, planuri de viitor...in rest sunt obisnuita cu ideea, chiar nu mai suportam sa ma plictisesc aiurea acasa (dupa 2 saptamani sunt convinsa ca nu voi mai recunoaste nimic din ce am scris aici, sau cel putin imi voi schimba total parerea). Pe la teve se tot anunta greva profesorilor: should I be happy?

Astazi am fost matinala, mai matinala decat in oricare alta zi din vacanta asta, m-am trezit pe la 7, pentru ca am avut de trimis ceva urgent la posta. Spre surprinderea mea, nu m-am trezit morocanoasa, ci chiar vesela, m-am inviorat repede, desi nu dormisem decat 3 ore jumatate toata noaptea. In drum spre Posta, am constatat din nou ca imi place dimineata, (aerul, lumina, oamenii)...ajunsa acolo, m-a surprins amabilitatea doamnelor, care de obicei ma priveau pe sub ochelari, cu un vadit aer de superioritate. De data asta doamna de la ghiseu chiar mi-a zambit, fapt pentru care am rasplatit-o cu aceeasi moneda.
In timp ce completam un formular, aud ganguritul unui bebelus. Ma intorc cu spatele, si vad o frumusete de bebe, care radea cu pofta (nu stiu ce il amuza asa de tare cand privea peretii) si care m-a topit, imi venea sa ma duc la el, sa-l iau in brate si sa nu-i mai dau drumul. Bucuria mea de moment, s-a cam spulberat cand am vazut ca mama lui era o fata de 15 ani, a carui tristete era direct proportionala cu veselia bebelusului. M-a trecut un fior instantaneu si am zis ca bebelusii, in cazul meu, mai pot astepta vreo 10 ani, cel putin :D

In drum spre casa, am fost aproape de un infarct atunci cand un T.I.R a trecut in viteza pe langa mine si a claxonat infiorator de tare si preluung ..dupa ce m-am dezmeticit si m-am abtinut cu greu sa nu flutur in aer degetul mijlociu pentru soferul binevoitor, am vazut in iarba un catelus de toata frumusetea cu care m-am jucat vreo 10 min :D

Ajunsa din nou acasa, mi-am luat biscuitii preferati, probabil acum o sa vad un film..ideea e ca ca sunt frumoase diminetile, iti dau impresia ca traiesti mai mult, se pot intampla atatea lucruri, aparent minuscule dar profunde in alte intelesuri. Good mornin`, folks! :P

Am doar 18 ani...

Bine, eu am 18 si jumatate, dar nu asta conteaza! M-am intors acum de la majoratul unei vechi prietene, si am devenit nostalgica...si nu din cauza bauturii (pentru ca nu am baut decat un pahar de sampanie si unul cu ceva dulce de ciocolata :D ), ci pentru ca am realizat cat de repede trece timpul! Mi-am revazut fosti colegi cu care nu mai vorbisem si pe care nu ii mai vazusem demult, am dansat toata seara, am cantat, am tipat, m-am simtit bine "printre ai mei " si am avut un sentiment total de libertate, ceea ce rar mi se intampla sa simt.
A fost si un moment in care mi-am amintit diverese chestii si care m-a facut sa plang putin, dar a trecut ..pentru ca eu sunt optimista si stiu ca tot raul e spre bine! :D So good to be young!
P.S: sper ca maine sa mai am voce! :P La multi ani, Rodica! }{

:(

Some days i feel like shit, Some days I wanna quit, and just be normal for a bit...

Singuratate..

In seara asta m-am plimbat ca de obicei cu Greta prin parc...si l-am vazut din nou pe el.."el" nu e o personalitate, sau cine stie ce mare dragoste despre care nu vreau sa vorbesc :)..el e cea mai trista persoana pe care am vazut-o in viata mea!
Orasul meu fiind unul mic, il vad destul de des pe acest om, frecventand aceleasi locuri..este un barbat care are in jur de 50 de ani, simplu, dar cu o privire atat de blanda si trista in acelasi timp, incat a fost imposibil sa nu il remarc!
Prima oara am crezut ca e necajit, toti oamenii au problemele lor...statea pe o banca in parc, de unul singur, cu capul in palme si ofta adanc! Mi-a atras atentia, dupa cum am spus privirea lui blanda (unora chiar li se citeste sufletul prin ochi) si faptul ca era rupt de realitate, nu intorcea capul la nici un zgomot, nu schita nici un gest..
A doua zi l-am revazut tot in parc, pe aceeasi banca si mi-am permis sa il analizez mai mult. De data asta s-a uitat si el la mine si chiar a schitat un zambet atunci cand a vazut-o pe Happy, catelusa mea. De atunci il vad in fiecare zi..pe aceeasi banca, la aceeasi ora. Mi-am dat seama ca singura lui drama e singuratatea. Am stat de multe ori si ma gandeam cu prietena mea cum sa facem sa incercam sa vorbim cu el, dar ne-am dat seama ca nu ar avea sens..in schimb am constat ca ii plac animalele si ca e chiar incantat de Happy a mea, asa ca fac tot posibilul sa o plimb pe acolo cand e si el in parc!
Nu e un hobby al meu sa analizez oamenii, sa incerc sa-mi dau seama ce simt ei, dar omul asta ma deprima de fiecare data cand il vad si ma face sa ma intreb de ce e atat de trist, si cum de e in permanenta atat de singur...initial ma gandeam ca cel mai tare ma tem de batranete, pe care va trebui sa o accept ca atare la un moment dat, dar am realizat ca mult mai tragica e singuratatea..pacat ca in cele mai multe dintre cazuri cele doua se imbina!