Friday, February 01, 2008

Aberatii nocturne 2

Dupa ce o noapte intreaga am invatat, de dimineata cand a sunat ceasul la 8, ca sa ma pregatesc sa plec la examen, imi venea sa plang. Examenul era la 11:00, dar ca o lil`nerdie care se respecta, vroiam sa mai repet ceva pe ultima suta de metri. Totusi, m-am inteles din priviri, mormaieli cu Greta, si am zis ca fuck it, tre` sa mai dormim. Asa ca nu am mai repetat :D

Cand intr-un final ne-am trezit, am ajuns la metrou, pe care a trebuit sa il asteptam o suta de mii de ani ( mai exact 9 minute, dar urasc asteptarea asta de pe peron, mai ales atunci cand ma grabesc ). Spre fericirea mea, am gasit locuri libere, si mi-am rasfoit in liniste paginile de curs. Tipa de langa mine era toata bagata in foile mele O_O, probabil limba franceza si originile ei, chiar erau fascinante.

Pasajul Unirii, full ca de obicei. Am constatat de data asta lipsa batranului fara picioare, in carje, care se taraste pe acolo, si care, spre fericirea, mereu primeste multi bani ( nu ma intereseaza ce face cu ei, ma bucur ca ii are ). In schimb, la Universitate, regizorul batran, bolnav si sarac, isi tinea pancarta cu sfintenie ( l-am luat ca punct de reper, inca de cand am dat admiterea ).

Am ajuns in final la facultate, unde se gaseau fetele mele mai crispate ca de obicei ( las` ca trece si stresiunea asta ). Am dat examenul cu babuta mea favorita Ciuchi, am facut tot ( ma dau mare ca merit ), si apoi am plecat spre casa, ca sa imi fac bagajele si sa vin acaaaasa la Urziceni.

Cand coboram scarile Universitatii, nu am mai cazut ca o mare fleasca pe scari, spre stupoarea Gretei, panica mea si amuzamentul celorlalti, ci mi-am mentinut firavele-mi picioarele de barza, cat mai bine infipte in sol, si am castigat lupta cu gravitatia.

Am dardait glorios in statia de autobuz ( nu stiu de ce, pentru ca afara era soare si frumos ) , iar cand in sfarsit m-am urcat, fericita ca am gasit loc si ca o sa ma lafai ca lebada pe uscat, una bucata copil cretin de langa mine ( nu Greta, ala din cealalta parte ) s-a gasit sa ma imbie cu niste manele, date la maximumul de capacitate al telefonului de invidiat, ce-i drept. M-am foit, am rabdat, m-am intors pe toate partile, pentru ca nu stiam cum sa ii zic cat mai elegant sa opreasca dracia aia odata ca ma doare capul. Cand sa imi iau inima in dinti, un nenea a` la 50 de ani l-a apostrofat parinteste: fir-ai al dracului cu muzica ta si cu telefonul tau! opreste-l in ma-ta, ca te arunc pe geam!

Am inlemnit, ca o finutza ce sunt, apoi mi-am concentrat atentia asupra unui apus de toata frumusetea, care a mers la fix cu melodia de la Magic Fm " Take my breath away ". Am ajuns si acasa, mi-am scos javrutza in parc ( initial vroiam o promenada all by ourselves, dar nu e vina nimanui ca e ea in calduri si ca ni s-au alaturat jdemii de specii de masculi feroci ).

Noroc cu el, pentru ca m-a ajutat sa inchei seara in linsite. Film, gadilat si rasfat in bratele lui. That`s why i love him! Acum o sa ma duc la nani, pentru ca nu mai pot. Ideea e ca i`m back home, si cam p-aci o sa stau toata saptamana!


Noapte buna, copii!
[ Big fluffy hug 4 minel ].

1 comment:

minel said...

aweeeeeee :D